”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu în 20 de citate

Grație romanelor ”Patul lui Procust” și ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, Camil Petrescu este, în mod cert, fruntaș în lista mea cu scriitori români preferați!

descărcare

Am selectat, din fenomenalul roman ”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, 2o de citate pe care vi le pun la dispoziție întru a vă incita curiozitatea și a vă ispiti să citiți cartea, dacă cumva n-ați făcut-o încă:

  1. „Mă cuprindea o nesfârşită tristeţe văzând că nici femeia asta, pe care o credeam aproape sulfet din sufletul meu, nu înţelegea că poţi să lupţi cu îndârjire şi fără cruţare pentru triumful unei idei, dar în acelaşi timp să-ţi fie silă să te frămânţi pentru o sumă, fie ea oricât de mare, să loveşti aprig cu coatele”;
  2. „Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la început, patologic pe urmă”;
  3. „Dragostea-i frumoasă tocmai pentru că nu cunoaşte nici o silnicie. E preferinţă sinceră. Nu poţi să-mi impui să te iubesc cu sila”;
  4. „Femeia înşeală numai pe cel pe care-l iubeşte, pe ceilalţi îi părăseşte pur şi simplu”;
  5. „Să simţi că lumea e fără margini, că suntem atât de mici, că frumuseţea are pete și e trecătoare, că dreptatea nu se poate realiza, că nu putem şti niciodată adevărul”;
  6. „Se pot despărţi aşa uşor doi amanţi? Un bandaj aplicat prea multe zile pe o rană şi se lipeşte pe ea de nu-l poţi desface decât cu suferinţe de neîndurat… dar două suflete care s-au împletit… au crescut apoi laolată?”;
  7. „E îngrozitoare uneori această putere a unei singure propoziţiuni, în timpul unei convorbiri normale, ca să pornească dintr-o dată măcinarea sufletească, aşa cum din zecile de combinaţii cu şapte litere ale unui lacăt secret, una singură deschide spre interior”;
  8. „Fiecare credem că femeia care ne iubeşte are, păstrate pentru noi, anumite gesturi de mângâiere şi frumuseţe, gesturi cărora noi le dăm un anume înţeles şi nu e o suferinţă crâncenă să vedem că le are şi pentru altul”;
  9. „Totdeauna indiferența este ideologică și amabilă, prezentată sub unghiul actualității și cu caracter strict personal”;
  10. „Şi, în organizarea şi ierarhia conştiinţei mele, femeia mea era mai vie şi mai reală decât stelele distrugător de uriaşe ale căror nume nu-l ştiu”;
  11. „Orice aş face, eu nu pot descrie decât propriile mele senzaţii, propriile mele imagini. Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi”;
  12. „Am sărutat-o chiar pe această femeie care nu mai era a mea, era a morţii şi am privit-o cu indiferenţa cu care priveşti un tablou!”;
  13. „Totdeauna episcopii au fost de acord cu femeiuştile frumoase”;
  14. „Atenţia şi luciditatea nu omoară voluptatea reală, ci o sporesc, aşa cum atenţia sporeşte durerea de dinţi”;
  15. „Era o suferinţă de neînchipuit, care se hrănea din propria ei substanţă”;
  16. „Nu se poate susţine stupiditatea că nu există cauze şi adevăruri care să merite să te pasionezi pentru ele, că totul e relativ şi indiferent, în raport cu… eternitatea. Totdeauna indiferenţa asta ideologică şi amabilă, prezentată sub unghiul veşniciei, ascunde mici aranjamente făcute sec, sub unghiul actualităţii şi cu caracter strict personal”;
  17. „Bunătatea adevărată cere neapărat inteligenţă şi imaginaţie”;
  18. „De cele mai multe ori te obişnuieşti greu, la început, să-ţi placă femeia fără care mai târziu nu mai poţi trăi. Iubeşti întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită, îţi repeţi că nu e loial s-o jigneşti, să înşeli atâta încredere. Pe urmă te obişnuieşti cu surâsul şi vocea ei, aşa cum te obişnuieşti cu un peisaj. Şi treptat îţi trebuieşte prezenţa ei zilnică. Înăbuşi în tine mugurii oricăror altor prietenii şi iubiri. Toate planurile de viitor ţi le faci în funcţie de nevoile şi preferinţele ei. Vrei succese ca să ai surâsul ei”;
  19. „Trebuie să se ştie că şi iubirea are riscurile ei. Că acei care se iubesc au drept de viaţă şi de moarte, unul asupra celuilalt”;
  20. „Nici un doctor nu are curajul să despartă corpurile celor născuţi uniţi, căci le-ar ucide pe amândouă”;
images

Camil Petrescu

 

Crezul literar al lui Camil Petrescu, exprimat în mod sugestiv în volumul de Versuri. Ideea. Ciclul morții, care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor:

Dar eu,
Eu am văzut idei…
(…)
Eu sunt dintre acei
Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric,
Cu sufletul mărit
Căci am văzut idei.

Iar acum romanul în pdf:

”Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu pdf

 

 

 

Anunțuri