Pentru revista universității…

Un mic interviu acordat pentru revista studențiască ”Universitas III”, ULIM. Din nr.1 al revistei, februarie 2013.

mmmmmmmmm.bmp

conținutul interviului:

-Mariana, eşti studentă eminentă. Cum reuşeşti să îmbini cu succes două facultăţi?

– În mare parte este meritul profesorilor, de la care învăţ să lupt, să mă afirm, să culeg informaţii din tot ce mă înconjoară, să-mi realizez visurile şi cele mai îndrăzneţe planuri. Nu este atât de greu să faci două facultăţi atâta timp cât le faci din plăcere. E mai dificil cu lipsa de timp şi oboseala fizică, însă efortul merită depus, întrucât cunoştinţele obţinute compensează toate celelalte.

-De ce ai ales să studiezi la Jurnalism?

– Citisem undeva la H. R. Knickerbocker: ”Ori de câte ori găsiţi sute şi mii de oameni sănătoşi la minte care încearcă să iasă de undeva, în timp ce câţiva nebuni încearcă să intre, este sigur că aceştia din urmă sunt reporteri”. Îmi amintesc cum de mică încercam să aflu de toate şi despre toţi. Puneam întrebări peste întrebări şi o făceam pe reporteriţa în faţa celor maturi. Adesea nu reuşeam decât să fac haz, dar nu încetam să continui. Astăzi oricine poate deveni jurnalist, dar o conduită specifică şi o aptitudine esenţială de cunoaştere a acestui domeniu este posibilă doar dacă faci şcoală în acest domeniu. Facultatea este prima din treptele pe care le urcăm în formarea noastră ca specialişti, scara profesională fiind mult mai lungă.

– Cum ai luat decizia de a învăţa şi la facultatea ştiinţe economice?

– Am să recunosc aici că această decizie am luat-o în mai puţin de o oră. Atunci când faci o facultate şi ai reuşite mari, plus că-ţi mai rămâne şi o groază de timp liber, te gândeşti cum să-l foloseşti cu succes. Ideea de a mai face o facultate mi-a surâs ademenitor, aşa că nu am stat prea mult pe gânduri. Ştiam la sigur că aleg Ştiinţele economice, însă specialitatea mi-a recomandat-o o doamnă profesoară. Şi de ce să nu îmbin utilul cu plăcutul? Dacă la Jurnalism scriu din plăcere şi învăţ să prezint cât mai veridic informaţia, la Economie învăţ lucruri foarte utile.

– Ai putea face portretul Jurnalistului Ideal?

– Dar e o utopie existenţa unui asemenea jurnalist. Dacă vorbim despre un jurnalist bun, acesta trebuie să întrunească următoarele caracteristici: obiectivitate, onestitate, echidistanţă, politeţe. Un jurnalist bun este un bun cârmuitor al cuvântului. Să-l folosească strict în scopul informării, fără a face referire la propriile opinii şi fără a abuza de puterea oferită de statutul său. Un jurnalist bun trebuie să fie curajos, deoarece nu oricine îţi va pune la dispoziţie adevărul aşa cum este, de aceea va fi nevoie să ai curajul de a pune şi întrebări incomode, în anumite momente.

– Ce trebuie să facă un tânăr pentru a se afirma în presa naţională?

– În primul rând, să nu se limiteze la ceea ce învaţă în facultate. În prezent este o atât de mare libertate de exprimare, de realizare, încât ar fi păcat să nu se folosească de fiecare şansă ivită în cale. Să fie cât mai activ şi să participe la diferite activităţi educativ-instructive şi nu doar. Să se realizeze în domeniul în care se pricepe cel mai bine şi care-i produce plăcere. Fiindcă orice lucru făcut doar din necesitate este un lucru făcut pe jumătate. – O opţiune ar fi să practic jurnalismul economic, dar primordial pentru mine rămâne a fi jurnalismul.

– Ce sfaturi le-ai oferi studenţilor din anul I?

– În această perioadă ei au cel mai mult timp liber, aşa că ar fi indicat să-l folosească raţional. Să citească cât mai mult, să scrie în fiecare zi, să asculte de sfaturile profesorilor şi să fie cât mai activi.

Interviu realizat de Victoria Izbaș

Anunțuri

Nicolae Dabija: ,,Pe uşile ULIM-ului vor ieşi exact atâţia ziarişti câţi au intrat”

                                                                                

 Pe lângă faptul că este printre cei mai îndrăgiţi poeţi ai noştri, avem onoarea de a-l cunoaşte şi în calitate de profesor. Iată ce ne spune Nicolae Dabija:

ae_nicolae_dabija

Nicolae Dabija. Poet, scriitor, academician şi redactor-şef la „Literatura şi Arta”

Deja de şapte ani vă aflaţi printre studenţii de la ULIM. Ce părere aveţi despre ei?

Nicolae Dabija: Tinerii de azi vor să afle și să cunoască cât mai multe. Despre studenții de la ziaristică am o părere bună în măsura în care aceștia cu adevărat vor să devină ziariști. Dar a fi viitor ziarist înseamnă a ști cât mai multe, înseamnă a vrea să știi. Înseamnă a citi mult și a participa la diverse manifestări, inclusiv culturale. Am văzut acest interes la mulți dintre studenții de la ULIM.

Ce sfaturi le-ați da tinerilor care vor să devină jurnaliști?

N.D.: Probabil același sfat pe care îl dau de multe ori tinerilor care vor să devină scriitori: Să nu asculte de nici un sfat! Să-și urmeze propria chemare. În primul rând, pentru a fi un bun ziarist trebuie să ai vocație de ziarist, să te crezi născut pentru a scrie. Și această vocație am întâlnit-o la mai mulți tineri. Am văzut tineri care au vocație dar nu și-o cultivă. Pe lângă ceea ce-ți dă Dumnezeu trebuie să mai și muncești, dacă vrei să obții succes.

Un lucru pe care l-a spus Mihail Sadoveanu atunci când a fost inaugurată Școala de Literatură de la București, sună așa: ,,Pe porțile acestei școli vor ieși exact atâția poeți câți au intrat”. Același lucru se poate spune și despre ULIM: ,,Pe ușile ULIM-ului vor ieși exact atâția ziariști câți au intrat”. Cred foarte mult că ziarist înseamnă nu numai omul care scrie, dar omul care gândește. Lucrul pe care trebuie să-l învețe un viitor ziarist este să învețe să gândească.

Pe timpuri existau multe cenacluri literare, unde tinerii puteau să-și discute creațiile, să-și descopere talentele. Ce posibilități li se oferă tinerilor de azi pentru a se afirma în literatură?

N.D.: În timpurile noastre cenaclurile erau mai necesare fiindcă era foarte greu să publici ceva. Astăzi există multe cenacluri la biblioteci, unde tinerii se întâlnesc și își discută creațiile. Aș vrea ca tinerii să fie activi și în acest sens, să-i văd publicându-se în ziarele și revistele din Republica Moldova, din România. Am participat la mai multe festivaluri de proză, poezie, epigrame din România și din păcate foarte puțini tineri din Moldova sunt cei care-și trimit lucrările. Ar trebui ca tinerii noștri să fie mai participativi. Să nu se limiteze doar prin participarea la cenacluri și manifestări culturale.

Care momente din propriii ani de studenție v-au marcat întrucâtva?

N.D.: În primul rând m-au marcat momentele legate de lecturi. Am avut bucuria de a descoperi cărți. În anii studențești am avut parte de cămin, bursă și un loc în sala de lectură. Este foarte important să ai locul tău în sala de lectură.

Pentru cei care doresc să devină jurnaliști, îi îndemn să scrie mult, să aibă jurnale și diverse carnețele în care să-și facă notițe în orice moment, să aibă prieteni la care să le citească cele scrise și să încerce să publice.

Există un student de care vă amintiți cu zâmbetul pe buze?

N.D.: Cu zâmbetul pe buze îmi amintesc de mai mulți studenți. Sunt studenți curajoși care câteodată au un curaj exagerat, dar aceștia sunt de regulă studenții buni care răzbesc în viață.

Vârsta cea mai frumoasă pentru om este această vârstă, la care vă aflați voi, vârsta studențească. În această perioadă studenții ar trebui să culeagă maximul de privilegii. Să se manifeste activ, să capete anumite deprinderi, studii aprofundate, lecturi. Să-și antreneze curajul de a fi cetățean propriului stat și de a încerca să influențeze.

Vă mulțumesc!

(Publicat în revista UNIVERSITAS III, ediţia I, ULIM)

O carte pentru fiecare în biblioteca ULIM

m3.bmp
m4.bmp
O carte bună este un aliat şi un suport indispensabil pentru cel care doreşte să culeagă înţelepciune şi să reuşească în viaţă.

Întrucât cărţile sunt prietenele noastre nu doar în perioada sesiunii ci şi atunci când ne delectăm cu lectură pentru a împrospăta creierul cu noi trăiri şi cunoaşteri, avem nevoie de ele zilnic. ULIM-ul oferă studenţilor această plăcere, punându-le la dispoziţie trei săli de lectură comode şi dotate cu tot necesarul. Cărţi de specialitate, literatură artistică, reviste, documente şi alte resurse informaţionale diverse te aşteaptă pe rafturile bibliotecilor care îţi fac cu ochiul, iar personalul calificat te va ajuta să obţii toată informaţia de care ai nevoie.
Despre posibilitățile Bibliotecii ne povestește mai multe Ludmila Corghenci, director adjunct al Departamentului Informaţional Biblioteconomic (DIB): – Priorităţile profesionale ale DIB sunt fundamentate pe valorile acestuia. Astfel, pentru anul 2013 am specifica în acest sens trei priorităţi: atragerea/fidelizarea utilizatorilor (studenţi, cadre didactico-ştiinţifice), diversificarea resurselor şi serviciilor prestate, îmbunătăţirea tehnologiei biblioteconomice şi informaţionale.
Climatul bibliotecar de servire a utilizatorilor se schimbă azi cu o viteză impresionantă. E necesar să satisfacem necesităţile informaţional-documentare atât din punct de vedere al conţinutului procesului didactic şi de cercetare, cât şi în funcţie de suportul de fixare a informaţiei, comoditatea şi operativitatea accesării informaţiei etc. Utilizatorul modern este interesat mult de servicii şi produse on-line, accesibile în orice moment şi din orice spaţiu. Iată de ce este important de a nu contrapune spaţiul tradiţional documentar cu cel electronic, ci de a îmbina organic avantajele acestora. DIB va dezvolta în continuare resurse documentare tradiţionale (manuale, suporturi de curs etc.), digitizând diverse componente ale colecţiilor sale: publicaţii instituţionale, patrimoniul documentar creat de către cadrele didactico-ştiinţifice ULIM, oferind acces la Biblioteca Digitală ULIM.
Utilizatorul permanent deţine o cultură a informaţiei şi a învăţării. Formarea/ dezvoltarea culturii informaţiei rămâne o prioritate pentru DIB, astfel înscriindu-se în procesul de pregătire a unui viitor profesionist deschis schimbărilor, cetăţean activ.
Mai ţin să menţionez, că anul 2013 va avea semnul intensificării parteneriatelor cu structurile universitare, cu profesorii universitari în scopul dezvoltării resurselor, elaborării de programe şi proiecte informaţional-documentare comune.
Ne-am interesat prin ce modalități atrage DIB utilizatorii săi. Ludmila Corghenici consideră că studenții au la dispoziție spații funcţionale elegante şi benefice învăţării. Şirul motivelor de a vizita spaţiile DIB ar putea fi continuat după cum urmează: resurse documentare diverse, oferite în condiţii de acces liber la raft, personal calificat, gamă întreagă de servicii on-line, sistem de mini-cursuri pentru formarea competenţelor informaţional-documentare. DIB sprijină azi utilizatorul în procesul educaţional, dar se gândeşte şi la ziua de mâine – formând un viitor profesionist care poate să beneficieze de avantajele Societăţii Informaţiei şi a Cunoaşterii şi să ocolească „capcanele” acesteia.
,,Grija pentru Utilizatori influenţează toate activităţile DIB, fiind reflectată în dezvoltarea resurselor, furnizarea de servicii şi produse informaţional-biblioteconomice de calitate şi sprijinindu-se pe strategii, standarde şi politici fundamentate”, susține Ludmila Corghenci.
Uşile bibliotecii ULIM sunt deschise şi în week-end, aşa că nu aştepta prea mult pentru a pătrunde într-un univers care te va capta şi te va vrăji din prima, fiindu-ţi dascăl şi prieten în acelaşi timp.