(Foto) Lansarea romanului „Singur în întuneric” la ULIM

Data de 13 noiembrie pentru mine a fost semnificativă! Întrucât pe 13 noiembrie mi-am lansat oficial romanul „Singur în întuneric”! La ULIM, universitatea ce mi-a dăruit cei mai mulți prieteni în cei patru ani de studiu, pe lângă cunoștințele teoretice și practice de specialitate acumulate.

page

La evenimentul meu au participat scriitorul Nicolae Dabija (care mi-a fost și profesor la facultatea de Jurnalism), Alexandru Moroșanu, Alexandru Bohanțov, Cristina Brumă, profesori, studenți, prieteni și membri ai familiei.

Aveți aici o parte din discursul meu la lansare:

Am avut emoții frumoase! Cum altfel? Unul din visurile mele cele mai mari s-a realizat! Mulțumesc tatei pentru că mi-a fost alături, pentru că m-a sprijinit la fiecare etapă pe care am parcurs-o până să-mi văd cartea în mână! El știe cât de mult îl iubesc!

Sergiu Răileanu. TATA!!!

Sergiu Răileanu. TATA!!!

Mulțumesc domnului Dabija, că a crezut în mine de la început și până la sfârșit! Că a fost răbdător să mă ajute să-mi realizez visul! Că m-a sfătuit, că m-a încurajat, că a fost primul care mi-a spus că manuscrisul meu poate fi publicat!

043

Nicolae DABIJA. Lansarea romanului „Singur în întuneric”

Mulțumesc domnului Alexandru Boanțov, că m-a ajutat să organizez acest eveniment!

034

Cristinicăi – cea mai bună prietenă și fata care a ținut cel mai sufletist discurs în cadrul lansării!

070

Cristina Brumă (stânga). Lansarea romanului „Singur în întuneric”

 

Magică, toamna!

E incredibilă toamna din parcul de lângă casa mea! Plină de soare, de culoare, de aur! Atât de mult te învăluie în vraja ei încât uiți de toate grijile de pe lume, de toate nevoile! Ați văzut cât de frumos e cerul astăzi?

Eșiți afară și observați magia din jur! Umpleți-vă de viață și împărțășiți emoțiile voastre celorlalți!

O zi plină de viu să aveți! ❤
IMG_0657

a (1)

a (2)

a (3)

IMG_0673

IMG_0674

IMG_0690IMG_0693

Emoționant până la lacrimi. „Evin Sensin” – cel mai bun film turc urmărit vreodată

Leila și Iscander. O poveste de dragoste emoționantă până la lacrimi…

Dacă ești unul dintre cei care nu cred în dragoste, filmul „Tu ești casa mea” o să-ți înghețe toate suspiciunile și o să te facă să crezi că acest sentiment într-adevăr există. Dragostea care supraviețuiește oricărei încercări. Dagostea care rezistă. Care învinge…

evim_sensin_by_queenbg-d6cy7t5

Filmul a apărut în 2012, cu denumirea originală „Evin Sensin”.

Decepționată în dragoste, Leila se întoarce în casa părinților, unde tatăl ei o primește rece. Peste ceva timp, Leila se îndrăgostește din nou, de această dată de persoana potrivită, dar soarta îi scoate în cale încercări mai dificile decât s-ar fi așteptat. Împreună cu Iscander – noul iubit, trebuie să treacă peste o greutate care îi îngenunchează…

Eu am următit filmul de câteva ori și de fiecare dată mi-au dat lacrimile. Gizem Denizci este o actriță fenomenală! Știe să fie convingătoare, să smulgă din oameni atitudinea și emoțiile potrivite, să impresioneze. Pe mine m-a cucerit! Colegul ei de scenă în acest film, Oscan Deniz, este la fel de fermecător. Împreună fac o pereche frumoasă și reușesc să seducă publicul nu doar cu replicile și dialogurile bune, ci și cu înfățișarea de nota zece.

Eu vă recomand filmul din tot sufletul!

<3

inima
***
Maia stătea țeapănă cu spatele la mine, în mijlocul clasei, cu mâinile lăsate în jos, pe lângă ea. Ar fi fost normal să mă apropii și să-i cer armistițiul pe care am avut de gând să i-l cer încă de când m-am pornit de acasă, dar tocmai atunci a trebuit să-și facă apariția, scoțându-și botișorul la suprafață, ca o vulpe, orgoliul meu întreg. O descoperisem că mă place, iar atunci când reușesc să cuceresc o fată simt nevoia, idioată?, s-o necăjesc, s-o umilesc, să-i calc în picioare toată mândria. Ori Maia devenise, asemenea celorlalte, o pradă ușoară. Prea ușoară.
Mă duc spre ea și o apuc de mâini cu brutalitate, să-i provoc durere. O privesc în față cu niște ochi care vor să-i spună: „De ce mă iubești, Maia? Te rog, nu mă iubi!” Ea se uită la mine speriată. „Hai, Maia, lovește-mă! Arată-mi că mai vrei să lupți! Că nu ești a mea, încă!” Oare ea îmi citește aceste gânduri? Oare înțelege ce o rog? Numai să nu plângă! Să nu demonstreze că e slabă și să-mi ruineze, prin asta, toate speranțele.
Ea mă privește fix, cu ochii unui copil căruia tocmai i s-a luat din mână îngheţata. Văd toți colegii în jurul nostru, uitându-se la noi ca la o telenovelă. Mă gândesc să le răsplătesc atenția cu o scenă pe măsură și o iau pe Maia în brațe, trimițându-mi în gura ei tăria buzelor. „Poftim, Maia! Pupă-mă, dacă mă iubești! Strânge-mă în brațe! Arată-le tuturor că ai capitulat. Că războiul s-a terminat tot și că nu ești tu cea învingătoare. Iar eu atât de mult am vrut să învingi, Maia! Am vrut să învingi ca să te pot iubi.”
Maia se sustrage din brațele mele și se uită la mine ca la un străin, ca la o dezamăgire.
Iar acest sentiment, Maia!
Plângi acum.
Sau lovește-mă.
Sau fugi. Ai mai fugit și data trecută, ca să scapi de o scenă. Nu-ți place că avansez, nu-i așa? Aș vrea să văd ce-i în capul tău, la ce te gândești când te uiți la mine. Pe tine vreau să te cunosc întreagă-întreagă, Maia!
Și deodată mă înghimpă cu rece. Un dacă supărător, morocănos, care pune totul la îndoială. Până și cele mai evidente fapte. Dacă acea privire dezamăgită a ei nu venea dintr-o iubire trădată? Dacă, cumva, nu venea din nici un fel de iubire? S-ar fi putut să fiu atât de încrezut în mine încât să iau orice atitudinea a ei drept dovezi concludente a dragostei ce-mi poartă. Iar în realitate să nu fie decât dezamăgirea simplă. Venită la un om din cauza unui alt om, pe care l-a crezut mai bun, de pildă.
Dacă e așa, Maia nu mă iubește. Sunt fericit din nou! Sunt trist din nou! Pot să continui s-o cuceresc, ca să pot s-o iubesc, la capăt, însutit.

(O surpriză cu continuitate! Aflați mai multe mai târziu.:) )

La mulți ani, scumpa mea mamă! Astăzi toate florile sunt pentru tine!

mama

MAMA!

TE IUBESC, scumpa mea, adorata mea, gingașa mea, minunata mea mamă!

Tu mi-ai dat aripi să zbor, m-ai ajutat să mă înalț și mi-ai dezvăluit la ureche secretul fericirii!

Tu ești ființa cu cel mai cald și curat suflet. Tu ai cei mai luminoși și pătrunzători ochi.

Tu ești credința mea, rugăciunea mea, lumina mea!

Eu am totul, mamă, pentru că te am pe tine!

Tu ești îngerul meu păzitor!

MULȚUMESC DOMNULUI CĂ MI TE-A DAT ȘI MĂ ROG LUI DE SĂNĂTATE PENTRU TINE!

LA MULȚI ANI, SCUMPĂ MAMĂ!

 mama flori

Nu, încă nu știu ce sfântă lege te-a plăsmuit așa

Cui să-i mulțumesc că am norocul să fii tu mama mea?

Zâmbești și , Doamne!, cât îmi placi!

Stai lângă mine, mamă

Și spune-mi ce mai faci!

Ești singurul om ce din iubire mi-ar fi iertat orice,

Tu m-ai învățat credința oarbă în vis și dragoste!

Și când cu viața nu mă împac

Stai lângă mine, mamă, și spune-mi ce să fac.

(Îți dedic, scumpă mamă, versurile din cunoscuta melodie de mai sus! Te iubesc mult, te cuprind cu dragoste și sunt alături de tine!)

Dacă nu riști nimic, nu ești nimic

Dragii mei, în anul care vine să râdem mai mult, să plângem, să întindem o mână cuiva, să ne arătăm sentimentele, să vorbim despre visurile noastre, să iubim, să trăim, să sperăm, să încercăm, să ne acordăm importanță, să fim noi – cei care vrem să fim, să riscăm, altminteri, după cum spune poetul: Dacă nu riști nimic,/ Nu faci nimic,/ Nu ai nimic,/ Nu ești nimic.

poezie

Să aveți parte de un An Nou fericit, iar magia sărbătorilor să vă încălzească sufletele, să vă dăruiască împlinire și voie bună!

Azi

16

Astăzi mi-e dor. De ciripit de păsări și miros de liliac. De îmbrățișări sincere. De salutări binevoitoare și oameni care au timp pentru viață. De zâmbete nevinovate. De visurile din copilărie. De iarbă verde. De copacul din grădină. De imaginea părinților zâmbind unul altuia. De frați și surori. De supă de pui. De fapte bune și copii mai puțin alintați. De roșu și verde. De pământ fierbinte, bătătorit. De julituri în genunchi. De un desen animat ca pe timpuri, fără roboți și monștri. De un cal înhămat la căruță. De tot ce e frumos, simplu, ușor.

  • Vouă de ce vă este dor?

Astăzi iubesc. Tot ce îmi aduce fiecare moment, cu bune și rele. Oamenii pe care îi întâlnesc în calea mea, pentru că de la fiecare învăț câte ceva. Experințele pe care le trăiesc, pentru că fiecare experiență îmi dezvăluie o lecție. Verdele brazilor care înfrumusețează cartierul în care locuiesc. Copii care se joacă gălăgioși în fața blocului. Prietenii cu fețe luminoase, spirituali și devotați scopului comun. Muzica care-mi îmblânzește camera. Cărțile cu miros proaspăt de librărie. Spiritul de sărbătoare. Familia mea. Viața. Dragostea.

  • Dar voi, ce iubiți?

Astăzi mulțumesc. Sunt mulți oameni cărora le sunt recunoascătoare. Îmi zic adesea că o să am timp destul ca să le arăt afecțiunea și respectul, devotamentul meu, dar uit că timpul nu așteaptă. Astăzi și în fiecare zi e timp destul și pentru un mulțumesc. Unul pe zi, măcar. Un mulțumesc omului care-mi vinde laptele. Unul pentru doamna de la care cumpăr ziare. Unul pentru chelnerul care mă servește. Unul Domnului, pentru că este cu mine în fiecare zi, îmi ascultă rugile și mă ajută să-mi îndeplinesc visurile. Și multe alte mulțumescuri pentru părinți, profesori, mentori, prieteni și colegi care împart ziua lor cu mine.

  • Cui ați dori să mulțumiți astăzi?

Astăzi sunt fericită. Învăț să prețuiesc tot ce am. Învăț să iau tot ce-i mai bun de la tot ce mă înconjoară. Învăț să apreciez viața cu toate mărunțișurile ei. Zâmbesc și dăruiesc mai multă fericire oamenilor care mă înconjoară. Recitesc o carte nu pentru că este considerată bună de către un critic literar renumit, ci pentru că naște emoții pozitive în sufletul meu. Îmi împodobesc camera cum făceam pe timpuri în casa părintească, cu hârtie colorată tăiată și lipită în lanțuri. Nu aștept ocazii speciale ca să dăruiesc cuiva drag cadouri și îmbrățișări. Am sufletul ușor și mă simt mai bine ca niciodată! Am zâmbit, am râs, am glumit, am dat și primit sfaturi, am ascultat păreri, am stat la confesiuni, am plâns, am privit, am dansat, am dăruit, am cântat, am ajutat și am primit ajutor, am îmbrățișat, am fost alături, am condus, am încercat, am simțit, am sperat, am lăsat emoțiilor de toate felurile să intre în viața mea și le-am trăit pe fiecare, în toată intensitatea. Astăzi sunt liberă și fericită! Pentru că sunt 101 motive să fiu!

  • Pe voi ce vă face fericiți?