”13 probleme” de rezolvat și o carte care îți stimulează imaginația!

Vă spuneam cu ceva timp în urmă că am găsit la PRO NOI una din cele 10 cărți preferate ale Agathei Christie, din circa 80 pe care le-a scris. Este vorba despre culegerea de povestiri ”13 probleme”. Să scrii atâtea romane și să alegi din ele doar 10 – care îți imaginezi că sunt cele mai bune – este un efort admirabil, cred.

Asta se întâmpla în 1972, când Agatha Christie scrie într-o scrisoare, unui admirator din Japonia, care sunt cele 10 cărți preferate, oferind câte o explicație pentru fiecare roman ales.

CIMG7227

Am citit această carte în doar câteva ore și mi-am dat seama imediat de ce se numără printre cele 10 preferate ale autoarei. Fiecare poveste descrisă în carte putea servi destul de bine nu pentru 13 povestiri, ci chiar pentru 13 romane întregi, pentru că subiectele tuturor povestirilor sunt zguduitoare și nu lipsite de inedit. ”Templul lui Astarte” este povestirea mea preferată dintre toate, întrucât are o doză de fantastic care provoacă starea aceea pe care o au oamenii când privesc la televizor un film de groază. Pădure întunecată, copaci negri, umbre înfricoșătoare, sunete și urlete fioroase, lună plină, ritualuri și zeițe care omoară dintr-o privire. Sau dintr-un cuvânt. Pare o haină perfectă pentru o crimă care se cere misterioasă și efectuată de o forță nepământeană!

13 problemePână și în povestirile în care autoarea folosește vechiul ei truc cu otrăvirea, găsim o doză de ceva care nu ne lasă în pace imaginația. Firea umană este atât de atent dezgolită și studiată de către cei adunați să depene povestiri, că uiți de ficțiune și ai impresia că cunoști eroii povestirilor sau ai avut de a face cu anumite persoane cu caractere similare în viața ta. Miss Marple este și în această carte ingenioasă și atotștiutoare, oferint de fiecare dată prima explicațiile crimelor. Este și firesc, de vreme ce este eroina cărții, dar începi să te îndrăgostești numaidecât de ea, când vezi cu câtă ușurință presoară cu profunzime peste niște idei – simple la prima vedere.

”Mușcata albastră”, ”Cei patru suspecți” și ”Iarba morții” sunt alte trei povestiri care m-au făcut atentă. Oamenii sunt alcătuiți dintr-un puzzle complet de caracteristici contradictorii, și e fermecător cum autoarea jonglează cu acestea în subiecte deloc întâmplătoare, obositoare pentru ochiul simplu de cititor, dar captivante.

Eu vă recomand cartea doar dacă vă plac tainele! Aici totul e simplu, precum e scris și pe verso-ul romanului: unul povestește despre o crimă fără să spună cine este criminalul, iar ceilalți încearcă să-i ghicească identitatea făcând diferite supoziții. Citește cele 13 povestiri din curiozitate sau fă și tu supoziții alături de protagoniști.

Cartea aceasta este un excelent exercițiu de dezvoltare a imaginației!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s