Taină

adevar sau minciuna

Văzduhul adumbrit de reci şi negre urme
Se- aşează curmeziş pe veştedul pămînt,
Un vînt neliniştit în van cercă să curme
Cuprinsul tainic care încape în cuvînt…

Peniţa ca o roabă, tot soarbe din cerneală
Şi neslăbită e de mîna care-o simte
Pe foaia albă, unde, din nou ies la iveală
Lungi şi imense-n sens –  o seamă de cuvinte!

Un greier negru cîntă – de parcă vrea să curme
Tăcerea ce se iscă în mica, veche casă,
Unde peniţa ruptă stă lîngă foaia albă
Unde- obosit poetul, a pus capul pe masă…

Mariana Răileanu

publicată în ”Viața Basarabiei” (revistă a Uniunii Scriitorilor din Moldova și Uniunii Scriitorilor din România)

 

CIMG3511

 

CIMG3512

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s